Cycle chic this summer

IMG_5628

După o perioadă lungă de timp ne întâlnim din nou pe blog, dar de data aceasta o să-ți povestesc ceva mai personal, și anume o părticică din copilăria mea.

Am crescut până la vârsta de 11 ani într-un sat micuț, numit Batoș, care a fost și este renumit la nivelul țării pentru livezile de meri ce se întind pe niște suprafețe extinse în jurul comunei cu același nume. Apoi mi s-a oferit șansa de a învăța germană mai departe la una din școlile generale din Reghin, și am copilărit alți 4 ani într-un internat catolic din oraș. A fost o perioadă interesantă, în care zic eu că m-am maturizat destul de forțat, dar aceste experiențe m-au format omul care sunt azi și sunt foarte mândră de asta. Apoi liceul l-am continuat în Tg. Mures. De acestă perioada îmi aduc aminte cu drag, am avut parte de cei mai frumoși colegi de clasă, colege de cameră, profesori foarte buni, experiențe de neuitat, și am legat prietenii pe viață. Următoarea oprire a fost la Cluj, unde am venit să studiez Geografie (tot în germană). Studiul m-a ținut 5 ani aici, apoi mi s-au deschis oportunități de job, și tot aici mă aflu și acum, cel puțin pentru încă o perioadă.

Reveninid la copilărie, una dintre cele mai mari dorințe ale mele în aceea perioadă era să am o bicicletă, voiam sa merg cu bicicleta la școală, la cumpărături și să-mi vizitez prietenii cu ea…Faptul că părinții mei aveau un venit modest, cumpărarea unei biciclete n-a intrat niciodată în calcul. Am învățat însă să mă dau pe bicicletă cam pe la vârsta de 8 ani, cu cea a unei prietene. Îmi aduc aminte ca și cum ar fi fost ieri, cum îmi ținea scaunul să nu cad, cum ne împărțeam turele pe anumite distanțe, și cum cădeam de ne juleam genunchii și coatele :))…chiar am avut parte de o copilărie frumoasă! După ceva timp si-au cumparat părinții mei o bicicleta ( care pentru mine era mare, evident), nu aveam voie sa ma dau cu ea pe stradă (doar atunci când ei nu erau acasă și vecinii nu erau pe fază :)) ) și aveam voie doar prin curte…era un chin, dar eu eram fericită și așa.

Anul trecut mi s-a pus din nou pata pe biciclete și cum sunt eu o persoană destul de impulsivă, mi-am și cumpărat una. Mi-am ales un Pegas, deoarece am învățat să pedalez pe aceași bicicleta și cumva mă face să mă simt din nou copil, îmi dă un sentiment puternic de libertate și indiferent de cât de grea sau aglomerată mi-a fost ziua, reușeste să mă relaxeze foarte tare și să mă detașeze de orice problemă. Ceea ce face ca lucrurile să fie mai interesante și mai palpitante este faptul că în acestă experiență sunt însoțită și de prietenul meu, Alex. Atunci când ne-am ales bicicletele, amuzant a fost faptul că el si-a ales un Pegas-Mini, care i se potrivește chiar foarte bine. Cu ce ne-a fost mai de greu să ne obișnuim, a fost abordarea oamenilor pe stradă întrebându-ne de unde le-am cumpărat (inclusiv complimete la adresa lor), șușotelile din jur și privirile ațintite înspre noi. De multe ori ni se pare funny faptul cum bicicletele noastre atrag mai multe priviri decât mașinile de pe stradă, dar este un sentiment drăguț. 🙂

Cât despre ținută, mi se pare că poți să asortezi orice cu o bicicletă, ba mai mult de atât consider că este că bicicleta este un accesoriu must-have pentru perioada caldă.

 Enjoy and have an amazing day!

IMG_5717

IMG_5603

IMG_5635

IMG_5715

IMG_5820

IMG_5785

IMG_5839IMG_5797IMG_5835IMG_5844

Ținută: Rochie // H&M; Pantaloni // Pull&Bear (second hand); Pantofi // Zara; Sacoșă // Bershka.

 Kisses and Hugs,

Maria

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s